Parlament

Câte cuvinte de onoare are un politician fără onoare? Câte vrea el!

Or fi politicienii noștri așa cum sunt, or fi hoți, curvari, bețivi, agramați, proști bâtă și ticăloși, dar trebuie să recunoaștem un lucru: au cuvânt de onoare. Unii dintre ei au chiar mai multe cuvinte de onoare, pe care le aruncă-n stânga și-n dreapta ca și cum ar împărți autografe verbale tuturor fanilor.

În căutarea creierului pierdut – pastile compensate pentru politicieni cu bloguri în cap (2)

Intrat într-un con de umbră de când noul coleg de partid, Ghiță, intră tot mai des pe DNA, Bogdan Diaconu a identificat și el dușmanul de clasă: toți ăștia cu nume străineze. Pentru șeful de la PRU e suficient să nu te cheme Ion sau Gheorghe ca să fii un trădător de țară. Căci iată ce scrie el pe pagina de Facebook: ”Clotilde și Cossete îl susțin pe Julien, soțul lui Valerie, să devină prim-ministrul lui Klaus la comanda lui Soros! Halal alegeri! Mândri că suntem români!”

Și zici că nu votezi? Înseamnă că-l votezi pe Dragnea și nu știi!

Când veneau băieții cu ochi albaștri, doi câte doi, și-ți sunau la ușă să te mai întrebe de una-alta – ce-ți fac copiii, dacă nevasta e bine, dacă soacra e tot clonțoasă și de ce dracului nu te-ai dus la vot până la ora aia, ți-ai fi dat și-un rinichi gratis să ai și tu ocazia să votezi liber și nu să pui ștampila, cu spaimă și silă, tot pe Savanta&Cârmaciul.

Sila și scârba ne vor scoate din case!

În România avem tot ce ne trebuie ca să murim ca nişte câini din cauza psihopaților corupți care populează Parlamentul. Dar mai avem şi multă silă, şi dispreț, şi greață. Și dacă pe 11 decembrie nu ne va scoate la urne simțul civic, măcar să ne scoată ura.

O Nuți la vremea ei face cât zece bărbați

Știu, știu, celebra vorbă de înțelepciune românească suna altfel, dar în situația de față nu avem nici lăbuțe, nici femei, ci doar o ființă supranaturală, ceva între Uandăr Uămăn și Nevasta lu' Omu' Liliac: Elena Udrea. Sătulă să fie ”bună pentru România”, fosta ministresă s-a făcut fată rea și candidează din nou, sub sloganul ”O femeie cât zece bărbați”. De data asta singură-singurică, fiindcă nu mai are cine s-o împingă de la spate, toții bărbații din viața ei fiind, momentan, ocupați – Cocoș e la bulău, Pinalti e la bulău și nici Băselu nu se simte prea bine.

Vor referendum? Dați-le referendum!

După ce părintele lor spiritual, eternul Ion Iliescu, a prigonit, în tinerețe, religia mai ceva decât Saul din Tars și nu i-a băgat nimeni faza lungă-n ochi, ca să-l transforme în creștin, după ce au curvăsărit mai ceva decât Maria Magdalena, fără să renunțe însă, ca aceasta, la cea mai veche meserie din lume, pesediștii s-au trezit, brusc, orbiți de credință ca pe drumul Damascului. S-au trezit că sunt ortodocși cu ștate vechi, că se-nchină la icoane, că pupă poala popii și fac alte asemenea gesturi de mare angajament, pe partea teologică. Orice om cu scaun la cap și-ar pune întrebări legate de această convertire de-a dreptul miraculoasă, dar nefericirea e că printre votanții PSD nu se află prea mulți cu scaun la cap, ci, ca să-l parafrazăm pe ilustrul moralist Sorin Ovidiu Vântu, cel mult ”cu scaun în creier”, dacă înțelegeți ce vreau să spun.

Noul Parlament - ultimul liman al penalilor

Dacă în țările civilizate, oamenii cu glagorie râvnesc să ajungă în Parlament ca să-și pună talentele, priceperea și experiența în slujba națiunii, în România, țară aflată la granița cu porumbul și deci ceva mai depărtișor de civilizație, unicul scop al multor candidați pare să fie acela de a-și salva pielea de pușcărie. În legislatura actuală, mai bine de trei sferturi dintre solicitările DNA de trimitere a parlamentarilor în fața justiției s-au izbit de un refuz. Așa cum le șade bine unor infractori, hoții nedovediți au făcut zid în fața celor dovediți și, mai cu un discurs cu lături la adresa Codruței, mai cu un zbnghi cu mir pe frunte, i-au scăpat pe frățiorii lor de la suferință.

Chirurgia salvează România

Luându-și o pauză de la postat pe Facebook poze cu pisici și citate motivaționale, generația de juni frumoși, dar furioși, căreia totul îi pute, a văzut lista candidaților PNL la București și a luat foc. Nici dacă liberalii l-ar fi proțăpit primul pe listă pe cel mai mare corupt din partid (încă nu s-a stabilit cine e, dar sigur concurența e mare!), haterii de desktop n-ar fi fost mai enervați. Cu ăștia nu știi niciodată cum s-o dai. De băgat în politică, să schimbe ceva, ei nu se bagă. Preferă să dea cu bățul prin gard și să flegmeze cu boltă în ăia care s-au băgat. Atunci însă când unul pe care-l consideră ei un excelent profesionist nu se bagă, îl fac albie de porci, că de ce nu se implică el, că de-aia nu mai dăm înainte, fiindcă uite, cine ar trebui să candideze nu candidează. Iar atunci când un profesionist își face curaj și intră în politică, tot albie de porci îl fac: păi cine e ăsta să facă politică?

Oprea nu mai merge nicăieri, dar opriți-i pe complicii lui să mai intre în Parlament

Lucrurile sunt știute: criminalul moral Gabriel Oprea, deși prins în fapt, pe bancheta din spate a limuzinei, cum își birjărea escorta să-l ducă mai repede acasă, că i se răceau așternuturile fără osânza lui în ele, a fost făcut scăpat de cei 73 de complici ascunși în Parlament. Ca să nu existe dubii, liberalii au arătat, de data asta, că au bile, și au votat cu ele la vedere. În schimb grupul infracțional organizat compus din PSD, ALDE, fostul UNPR (actual PMP – grozavi oameni ți-ai tras, domnu Băsescu!) și PRU n-a avut curajul să-și arate bilele. Totuși, presa, vigilentă, a surprins momentul când 24 dintre cei 73 au ținut de șase pentru Oprea.

Pușcăriașii-scriitori vor primi reduceri de 30 de zile ale pedepsei dacă lucrările lor științifice sunt și plagiate!

După ce au stat câteva luni pitiți, de teamă să nu iasă iar lumea în stradă și să-i scoată din Parlament în șuturi, cum l-au scos pe Ponta din guvern, deputații și senatorii au ridicat, încet, capetele și au prins curaj. Suficient curaj cât să sfideze iar opinia publică, punând iar pe tapet problema lucrărilor științifice scrise în pușcării. Concret, domnii aleși s-au șters la fund cu ordonanța guvernului, care prevedea o reducere a pedepsei cu 20 de zile, indiferent de numărul de lucrări scrise, și au decis ca pentru fiecare lucrare, pușcăriașul-scriitor să primească 20 de zile de libertate.

Când prea mulți încalcă legea, schimbi Parlamentul, nu legea!

Simțind, în prag de toamnă, că bate un vânt rece din baltă, deși Jilava e departe și Poarta Albă și mai departe, niște parlamentari cu bube-n cap și morcov în cur s-au gândit să organizeze o dezbatere privind justiția. Tartor a fost Călin Popescu-Tăriceanu, cercetat penal, iar printre invitați s-au numărat numai nume de marcă: fostul ministru PSD al Justiției de pe vremea lui Năstase, Rodica Stănoiu, politrucul Mircea Dogaru și, ultimul pe listă, cu voia dumneavoastră, Adrian Severin, fost europarlamentar PSD și condamnat în primă instanță la trei ani și trei luni de închisoare cu executare.

5 motive pentru care Oprea mai stă o săptămână la Palat

Săptămâna trecută, Tovarăşul Generalul - Excelenţa Sa - Doctor în drept Gabriel Oprea a luat la cunoştintă că ni s-a făcut atât de silă de el încât, ca să oprească răzmeriţa pulimii, a anunţat că ne scuteşte de chinurile reprezentării în Parlament a intereselor poporului. Pulimea s-a bucurat, a simţit că nu s-a răsculat degeaba.

Senzațional! PSD nu intră în Parlament.*

Măi Dragneo și măi Ponto, să nu vă pună dracu’ să vă deschideți filială în Elveția. Nu de alta, dar la ce promisiuni nesimțite faceți și la câtă hoție aveți în ADN, s-ar putea să nu vă luați voturi, ci doar niște binemeritate suturi în gură. Sau chiar nițică pușcărie, căci elvețienilor nu le plac hoții, nici măcar ăia care le promit creșteri de pensii și salarii.

Conu Tăricelu faţă cu Oculta

Călin Popescu-Tăriceanu, braţul neînarmat al Poporului.

Dragnea are urechi roșii, dar înfundate

În general ajung să scriu articole seci dintr-o obsesie pentru logică și coerență. Cum sunt băieții ăia nesuferiți de la petreceri, așa și eu. Evit sofismele și mă gândesc de multe ori la contra-argumente posibile. Așa mi se pare mie elegant față de cititori. Să scriu respectându-le discernământul și bunul simț al rațiunii.