Mizerie

PSD a dat, PSD plus PNL au luat, fie numele lor de rahat!

Uniți în cuget și-n nesimțiri cu urmașii torționarilor care-i omorâseră pe adevărații liberali, ai lui Brătianu și Argetoianu, pe la Aiud, Sighet și Gherla, liberalii de cumetrie ai Alinuței și Ralucuței și-au adus aminte de zilele roz în care se pupau cu pesedeii pe gingii în USL, așa că au votat cot la cot cu aceștia un amendament la ordonanța de urgență care acorda gratuitate pe CFR tuturor studenților. Că pesediștii s-au pus de-a curmezișul ordonanței e de înțeles: au văzut și ei că tocmai și-au dat cu tesla-n... ce n-au, ca să zicem așa, când s-au trezit cu sute de studenți veniți din toată țara să protesteze la București contra guvernului Grindeanu. Dar de ce-a trebuit să se pună de-a curmezișul și PNL, asta chiar nu pot pricepe.

Noi vrem democrație, nu bani pentru căței!

Revenit de la Washington, unde probabil a mai stat încă o zi după investirea lui Trump fiindcă trebuia să dea cineva și cu mopul prin hotel, după atâția turiști, Găurel Dragnea a avut exact aceeași surpriză ca și Nicolae Ceaușescu după întoarcerea din Iran, pe 20 decembrie 1989: în stradă îl așteptau zeci de mii de oameni, ieșiți de la Brăila la București să scandeze contra lui. Și, tot ca și Ceaușescu, care vedea mâna agenturilor străine (ce vreți, Soroș nu se inventase încă sau îi era lui Ceașcă greu să-i pronunțe numele, că era sâsâit), Dragnea ne-a anunțat că suntem în plină mineriadă, la începutul unei lovituri de stat.

După infestarea masivă cu E. coli, Marea Neagră se va numi Marea Maro

Deși un mare clasic în viață, căruia, paradoxal, nu-i place apa, afirma că ”dintre toți vecinii noștri, Marea Neagră e singurul prieten adevărat al României”, se pare că nici pe acest prieten nu ne mai putem baza, după ce el a trimis deja în spital mai mulți români decât restul vecinilor, în ultimul război balcanic. Căci, așa cum probabil știți, probele luate de biologii de la Direcția de Sănătate Publică au dovedit că în multe zone de pe Litoral, nivelul de bacterii E coli din apa mării este mult mai mare decât cel acceptat. De aceea, geografii români iau în calcul să propună Societății Geografice Internaționale schimbarea denumirii de Marea Neagră în Marea Maro.

Moldova 1652, cine-i mai murdar ca noi?!

1652 este numărul trenului Rapid (scuze, Inter Regio) care aduce moldoveni în capitala și apoi săptămânal le aduce și pachete de la mamele lor. Aș vrea să vă spun câteva lucruri despre moldoveni și despre acest tren cu care am circulat atât de mult încât am impresia ca mi-a crescut de la sine putere o sigla CFR în loc de tramp stamp pe noadă.

PNL, o mare mizerie

Dacă mai există vreun singur votant liberal care va mai vrea să voteze PNL și la parlamentare, atunci una din două, cum ar fi zis Caragiale: ori e venit de pe altă planetă și atunci ar fi cazul să se care înapoi cât mai repede, până nu-l halesc mâncătorii de trandafiri când or rămâne fără trandafiri, ori e de-a dreptul tâmpit și atunci trebuie să voteze PSD direct, ca să nu mai fie dubii.

Nicușor Dan, corigent la aritmetică electorală

Ca mulți alți naivi bucureșteni, credeam și eu, până mai ieri, că Nicușor Dan e singurul om capabil să o înfrunte cu succes pe Firea, în condițiile în care Predoiu se predase deja fără luptă, iar Turcescu a luptat, dar PMP n-are munițiile de pomeni electorale ale răposatului PDL. Faptul că Nicușor a acceptat să se coboare în cloaca lui Gâdea n-ar fi atât de rău, și alți candidați au făcut-o, dar să ajungi să te bați pe burtă cu Răspopitul, când știi că ăla nu dă nici mucii pe tine, când știi că, dacă trage Varanul un pârț din celulă, gâdele Mihăiță te sufocă instant, e deja prea mult, chiar și pentru stomacurile cele mai tari.

Curtea Constipațională a României a mai scremut un refuz

Dacă aveați impresia că dinozaurii, creaturile alea cât malul care hălăduiau pe Pământ acum o sută de milioane de ani au crăpat fiindcă le-a căzut asteroidul în tărtăcuță, vă înșelați amarnic. Sau, mă rog, or fi crăpat din ei, dar unii au supraviețuit. Nu cu arcuri și motorașe, prin parcurile de distracții, ci în carne, oase și mustață, la Curtea Constituțională a României. S-au adunat acolo câțiva dinozauri de ți-e mai mare dragul să-i privești. Și dinozaurii ăștia decid, ca niște mici dumnezei, soarta întregii națiuni.

Cum au ajuns maneliștii să cumpere România

România are nevoie de o grămadă de reforme ca să facă progrese și să evolueze, acest lucru este clar și neîndoielnic. În prezent, justiția achită un agresor care pune presiune asupra victimei ca să își retragă plângerea, sistemul medical ne omoară prietenii, agricultura este inexitentă dar, dintre toate, învățământul este cel mai jalnic și ne transformă încet, încet în idioți, asta dacă nu cumva va fi însănătoșit de urgență, lucru imposibil având în vedere cine populează Parlamentul.

Celebri și cam împuțiți

Văd că este o adevărată emulație în a proslăvi viața sănătoasă pe care o duceau strămoșii, m-am documentat, iar rezultatul mi-a cam mutat nasul din loc. Nu cred că vă puteți face vreo idee cu privire la cât de mizere erau normele de igienă acum câteva sute de ani (pentru unii sunt identice și în ziua de azi).

Piedone a plecat, bătaia (de joc) continuă

Când eram mici, pe vremea lui Ceașcă, și ne-nghesuiam la cinema și de zece ori pe lună să vedem filmele cu Piedone, știam dinainte că filmul era pe terminate când eroul caftea tot ce era de caftit, bătaia se încheia, iar ”băieții răi” erau puși în cătușe. Astăzi, Piedone al nostru a plecat demult, ”băieții răi” – sau, mai curând, Acarii Păun – au fost puși în cătușe, dar bătaia continuă. Doar că nu mai e bătaie ca-n ”Piedone Africanul” sau ”Piedone la Hong Kong”, ci bătaie de joc. Cea mai pură bătaie de joc.

Scrisoare deschisă către copiii vedetelor de la Antena 3

Cei care, ca și mine, au crezut că Oana Stancu e genul de mimoză sensibilioasă care face cădere de clorofilă dacă-i zice un băiat simpatic ca Mantzy că ar vrea s-o pună de-un friki-friki cu ea, au avut o mare dezamăgire. Duduia Stancu nu e nici vreo plăntuță de apartament, din specia Garofița Varanului, nici vreo floricică parfumată de seră, cunoscută sub denumirea științifică de Flatulensis Felixii și cea populară de Bășina Orcului. Este o plantă carnivoră care mușcă din dușman mai ceva decât armăsarul lui Toma Alimoș.

Crudela şi cei 106 dalmaţieni

Păşind pe treptele Parlamentului mai temerară decât Ioana d’Arc spre rug, întrucât ştia deja că-n cazul ei lemnele vor fi ude, Elena Udrea ne-a mai arătat o dată, dacă mai era nevoie, mizeria actualei clase politice româneşti. După ce i-a ameninţat clar pe agaricii din Parlament că le ştie toate matrapazlâcurile şi că-i dă în gât, la o adică, revoluţionara de shopping din Pleşcoi le-a mai adresat şi-un avertisment cam ca de la Danton la Robespierre, în drum către eşafod: “Aveţi grijă, mă veţi urma”. Şi, pentru cei care deschiseseră mai târziu aparatele de radio-TV, Duamna a început să facă şi niscaiva semne mafioto-masonice. Şi-a băgat iar degetul în nas, sub nas, în ureche, sub ureche şi l-ar fi băgat, probabil, şi-n alte orificii, dacă n-ar fi ştiut că e-n direct şi vede toată prostimea ce până acum puţin aleşi or fi văzut.

Bagă-l pe penal în spital!

Îndemnul de mai sus nu se adresează românului de rând, cetățeanului care de douăzeci și cinci de ani e batjocorit, sfidat, scuipat în față de șmecherii cocoțați în funcții pentru care n-au nici valoare, nici pregătire. Nu se adresează nici tinerilor obligați să-și ia lumea în cap după terminarea facultății și să plece la cules căpșune în Spania sau la șters la cur – cu diploma lor de master, evident - bătrânei ramoliți prin Italia, fiindcă în România posturile lor au fost deja ocupate pe sistemul pile-cunoștințe-relații de diverse piți și pisi cu Spiru Haret la bază și tăticul-politician la temelie.

Ecologie cu soia

Că ecologia este un moft la români, am să încerc să vă deslușesc acest lucru mai la vale. La noi totu-i numai lirică. Să parafrazez: suflet bun în burduf de câine.

Nu există-n lumea asta zăpadă ca-n București!

Trebuie să recunosc, am ieşit zilele astea prin oraş. Luminițe de Crăciun, brazi, decorațiuni, frumos. Mai știți, s-o fi ambiționat Primăria să facă lucrurile ca la carte. Să avem motiv de sărbătoare nu doar de 1 decembrie, ci toată săptămâna, și săptămâna viitoare, și săptămâna ailaltă și tot așa. Dar nu. Totul este frumos în plan celest, dar, căscând ochii pe trotuare, pe străzi și mai peste tot în urbea Bucureștiului, vezi prima zăpadă de anul ăsta, terfelită și maro, aducând survivalul lui Bear Grills pe plan local, fix în mijlocul miriștii bucureștene. Tabloul e completat și de suita de caserole de mici, peturi de bere și alte gunoaie, lăsate în semn de dărnicie de către cocalari românilor.