Academia Catavencu

Dragă DNA, dacă ai ocazia, nu-l uita pe Mitrea!

Azi gătim ceafă groasă, să ne îngrășăm conturile. După o rețetă brevetată în guvernarea marelui prăjitor al economiei românești Adrian Năstase. Ceafa groasă de azi şi contul nesimţit de umflat sunt făcute după o reţetă aplicată în Ministerul Transporturilor şi poată ca semnătură manivela de fost sindicalist a lui Miron Mitrea.

06 octombrie 2014

scris de Victor Eugen Lungu

Dna Udrea la DNA

Elena Udrea e o femeie curajoasă. S-a dat cu paraşuta. S-a dat cu tiroliana. S-a dat cu Băsescu (în sensul că i-a fost fidelă, obsedaţilor, nu în alte sensuri!), atunci când toată lumea îl înjura pe Băsescu. Când a auzit, din turnuleţul ei de fildeş încrustat cu cristale Swarovski, că românii sunt atât de săraci că nu mai nici cu ce să-şi cumpere pâine, şi-a tras pe ea blugi noi, pantofi roşii cu toc cui, a scos patru ouă din poşetă şi-un kil de făină electorală şi le-a făcut cozonaci.

02 octombrie 2014

scris de Spartakus

Despre Elena Udrea și semnificația băuturii în tradiția băsesciană

În zi de duminică, Elena Cosânzeana și-a îmbrăcat uniforma de serviciu , adică o pereche de blugi, și-a prins o floare dalbă în părul său bălai și a pornit cu alaiul pe Calea Victoriei (mă refer la bulevard, nu la vreo falsă previziune privind triumful electoral). Nu a fost o defilare de modă, cum s-ar fi putut crede inițial, ci un marș antiguvernamental. Elena a făcut mișcare populară și s-a lansat în campanie, pe ritmuri de “Victor Ponta ca să știi, Udrea te va ciurui”. După ce și-a tocit flecurile de la ghete, prezidențiabila a purces să se alimenteze cu băutură de malț și hamei.

01 octombrie 2014

scris de Mădălina Cristea

La răcoare, la răcoare, declarații criminale

După ce am stat multe nopți cu ochii-n tavan, cântând la unison cu țânțarii și vorbind ca nebunul de unul singur, am ajuns la o concluzie: Dan Voiculescu este idolul meu în viață. De la el, pot să învăț mult mai multe și decât de la Einstein, și de la Vonnegut, și de la multe alte genii, care nu au reușit să facă un singur lucru: să producă răcoare în miez de vară. Pentru asta îl apreciez eu pe el. Mi-a demonstrat că, folosind doar o floare, poți face primăvară. Sau, mă rog, în cazul lui, folosind doar câteva dosare, poți face răcoare. La pușcărie.

01 octombrie 2014

scris de Radu Dumitran

Fiecare legumă, pe mâna grădinarului ei piere

O teorie interesantă despre oameni şi maşini mi-a ţinut-o tatăl unui amic. Zicea el: „în viaţă există două tipuri de oameni – camioane şi remorci. Camioanele au motor şi se folosec de el, iau viteză, cară, împing, transportă, trag. Tot ele se uzează şi cel mai tare. Restul, remorcile, au avantajul că merg cu aceeaşi viteză ca şi camioanele şi nu se uzează la fel de rapid”.

29 septembrie 2014

scris de Victor Eugen Lungu

Dedicație pentru nașul mare: ”I-auzi nu unul ci două!” Mandate de președinte...

Politicienii, mai aleși ăia români, sunt o specie aparte față de alte ființe de pe scara socială. Fură, înșeală, își pun gând rău de unii singuri, de parcă totul n-ar aparține realității, ci unei telenovele prost regizate, cu reduși mintal care se uită la Hamlet, fiindcă așa face colegul. Își face unul cumetrie, nuntă sau botez și, în câteva minute, gașca băieților șmecheri apare la ușă și își cere partea la petrecere.

28 septembrie 2014

scris de Radu Dumitran

ŞTIRE ŞOC: Americanii au declarat război plajelor româneşti!

Războiul e inevitabil: Infanteriştii americani au desantat pe plaja din Năvodari!

28 septembrie 2014

scris de Nestor

14 la start: tot înainte, spre Cotroceni!

De la campanie la campanie, serialul “Cursa electorală pentru prezidențiale” devine tot mai bun. Îmi place că anul ăsta sunt mai multe personaje decât oricând. De data asta, poate nu ne mai autosufocăm cu unul dintre clișeele noastre preferate: “Nu votez că n-am cu cine”. Ei bine, din 14 rele, o exista un rău mai mic, important e să nu fie ales în funcție de conținutul și dimensiunea găleții sau cu schema “An tan te, dize mane pe”.

27 septembrie 2014

scris de Mădălina Cristea

Libertatea presei de a umbla cu capul spart

Unde-s libertățile presei de altă dată când umbla jurnalistul cu capul spart de curgea publicitatea numai în conturile celor care binemeritau? Urmează să vie. Căci să ne amintim ce a declarat Victor Ponta: “Avem nevoie de mass media ca de justiție”. Da, da: justiția să facă presă și presa justiție...

26 septembrie 2014

scris de Victor Eugen Lungu

Ce faci, CTP, vorbești urât de țigani?

Cristian Tudor Popescu este singurul jurnalist român, cunoscut de fizica actuală, care, în mai mult de 25 de ani de activitate profesională, la diverite ziare, a fost copiat, plagiat și folosit ca sursă de inspirație de o gamă largă de produse, made by presa românească, fără măcar să știe lucrul ăsta.

26 septembrie 2014

scris de Radu Dumitran

Plânge cucu-n Bucovina, c-a scumpit Ponta benzina!

A început balul mascat al campaniei electorale. Voi ce costum vă alegeți?

24 septembrie 2014

scris de Nestor

Tu cu al cui securist votezi?

Pe când alegătorul buimac încă se mai scărpina în creştet, întrebându-se de ce-o fi dat-o Robert Turcescu în misticisme şi cine l-o fi făcut s-ajungă la un pas de tunderea în monahism, iată că vine una şi mai boacănă: Teodor Meleşcanu, şeful SIE, a demisionat şi candidează la preşedinţie. Pentru că vorbim de un spion, evident că şi strângerea de semnături s-a făcut tot în taină, să nu-l ştie nici vântul, nici pământul.

23 septembrie 2014

scris de Spartakus

Robert, lasă morţii să-şi dezgroape morţii lor!

Colonel, general, soldat neinstruit sau răcan major, Robert Turcescu rămâne prietenul meu. N-am să mă dezic de el, aşa cum se dezic azi aproape toţi cei ce i-au fost colegi la B1 sau prin alte părţi, nici n-o să-i urlu, isteric, în faţă, cum o fac duduiţele cu prompter, cărora Robert le-a cerut să se uite în adâncul sufletului lor înainte de a-l judeca. Ele s-or uita, săracele, dar ce să vadă acolo? Inele, cercele, poşeţele şi alte obiecte de maximă necesitate pentru o jurnalistă de succes?

22 septembrie 2014

scris de Spartakus

Autostrăzi din goana melcului

Vă propun un experiment foarte interesant: încercați să vedeți pe pielea proprie cât vă ia să traversați România de la un capăt la altul, pornind de lângă mare, de la Vama Veche (vamă cu bularii), până la Arad, la Nădlac, la granița cu ungurii, respectând toate restrucțiile de viteză.

21 septembrie 2014

scris de Victor Eugen Lungu

Victor Ponta, un român ca niciun altul

Nu am văzut ce pomi fructiferi are domnul Ponta în grădină, însă am impresia că nu dau roade normale, ci computere și telefoane cu internet, căci, altfel nu-mi explic perla de la deschiderea anului școlar. “Nu știu dacă mai e vreun copil, chiar și de clasa I, care să nu știe să umble pe computer, să nu aibă telefon cu internet”, așa a aberat premierul, luni, la Târgu-Jiu.

21 septembrie 2014

scris de Mădălina Cristea

Social