Academia Catavencu

Rrevizorul de N.V. Gogol – 10 ani pe scena Teatrului de Comedie

Câteodată, o comedie de calitate e ca un vin din cel mai bun: câștigă în valoare odată cu trecerea timpului. E cazul celor mai longevive producții de pe diferite continente, care sunt, multe dintre ele, comedii de mare succes jucate pentru generații și generații de spectatori.

24 noiembrie 2016

scris de Publicitate

Trupa The River lansează “Altceva” în rock-ul românesc

The River izvorăşte din muzica blues si primeşte afluenţi din muzica rock, soul, funk şi pop. Apariţia trupei se vrea o completare a muzicii româneşti existente şi nu o alternativă. The River propune astfel o reîntoarcere la cultură, sperând să se impună şi să facă “valuri mari” atât în rockul românesc căt şi în cel european.

18 noiembrie 2016

scris de Publicitate

Mihai Maci: Menirea școlii este să-l pună pe tânăr în contact cu umanitatea lui

Este lector în cadrul Departamentului de Relații Internaționale și Studii Europene al Universității din Oradea. Experiența activității lui la catedră, dar și a celei de părinte al unui elev l-a determinat să publice articole pe teme de educație, din care unul, publicat pe contributors.ro, “Cum produce școala tâmpiți”, a fost și punctul de plecare al unei ample analize a sistemului românesc de învățământ cuprinse în cartea “Anatomia unei imposturi.

13 noiembrie 2016

scris de Maria Capelos

Jason Bourne – un film inutil?

Matt Damon ar fi spus că orice film Bourne făcut după ”Ultimatum” (2007) ar trebui să se numească ”Redundanța lui Bourne”. Dar iată că după 9 ani, Damon și regizorul Paul Greengrass, după ce, în mod înțelept, au refuzat să participe la proiectul ”Bourne Legacy” (2012), s-au întors la franciza care a pus în umbră la vremea ei seria Bond. Căci numai prostul e consecvent!

05 noiembrie 2016

scris de Gâsca Prin Apă

Banalul publicitar: Atenție, vin popii și o ofertă de nerefuzat pentru niciun bărbat

Știind și ei că nu-i frumos ca, atunci când te-apuci să-i iei omului din casă, e bine să-l anunți înainte, nu să procedezi ca orice hoț de duzină, consilierii acestei Parohii au pus pe ușa blocului afișul alăturat. Sper ca locatarii să nu fi încercat să fugă de la locul faptei înainte să plătească, întrucât, se știe prea bine, de taxele la ANAF, de moarte și de contribuția anuală la Biserică nu scapi.

29 octombrie 2016

scris de Academia Caţavencu

„Coliziunea” – divertisment și… cam atât

În „Collide”, Casey (Nicholas Hoult) este nevoit să își reviziteze trecutul întunecat ca să o salveze pe femeia iubită - un set up uzat dar britanicul Eran Creevy pare un om de film capabil să escaladeze stereotipurile. Ce-a de-a doua încercare a sa ca regizor, ”Welcome to the Punch” este o poveste despre asocierea dintre erou și nelegiuit, un cadru potențial banal, dar care a dus la un film de acțiune reconfortant de fluent. Următorul său film, prezentul ”Collide”, scris împreună cu F. Scott Frazier (XXX: the Return of Xander Cage) promite să fie un alt thriller/film de acțiune omogen al regizorului.

28 octombrie 2016

scris de Gâsca Prin Apă

Falsa datorie de a fi fericit

În septembrie 1942, Viktor Frankl, un proeminent neurolog și psihiatrist evreu din Viena a fost arestat și transportat într-un lagăr nazist de concentrare, împreună cu soția și părinții. Trei ani mai târziu, când lagărul a fost eliberat, întreaga familie îi pierise, în afara lui – prizonierul cu numărul 119104. În best-seller-ul său despre experiența din lagăr, ”Man`s Search for Meaning” (1946) – pe care l-a scris în nouă zile – Frankl conchide că diferența dintre cei care au supraviețuit și cei care au murit a constat într-un singur lucru: rostul, semnificația vieții, o înțelepciune la care el a ajuns devreme în viață.

28 octombrie 2016

scris de Academia Caţavencu

Viața secretă a animalelor altora

Varianta scurtă pentru cei care nu au timp să citească tot articolul: Nu prea avem personaje, nu prea avem scenariu inovator, dar dupa cealaltă ”super animație” de anul ăsta, Zootropolis, ”The Secret Life of Pets” este de Oscar. E ca atunci când vrei să te duci la agățat într-un bar de fițe și iei cu tine cel mai urât prieten pe care îl ai ca, prin comparație, tu să pari Brad Pitt pe vremea lui ”Meet Joe Black”.

23 octombrie 2016

scris de Gâsca Prin Apă

Ingineri printre stele

Pentru că toată lumea (începută propozitia cu Pentru, ar trebui să aibă o continuare, așa că ar trebui să înceapă cu Toată lumea) vorbește de Brangelina și de cum Brad Pitt e din nou singur și trist, de parcă i-ar fi greu să se întoarcă la Jennifer Aniston. De fapt, ar fi foarte fraier să nu se întoarcă la Jennifer Aniston, dar asta e altă poveste, eu aș vrea să vă aduc în atenție alt subiect. Și anume Christopher Nolan. Și o capodoperă (in sensul articolului, capodopera cred ca ar trebui pusa in ghilimele) a acestuia, „Interstellar”.

22 octombrie 2016

scris de Gâsca Prin Apă

Decebal fără Scorilo. Legenda celui mai boss dintre highlanderii carpato-danubiano-pontici

I-a venit rândul lui Decebal să acceseze galeria Nemuritorilor români, redactată cu probitate istorică în Senatul Academiei Caţavencu. Ştie orice copil, mai ales din cei umblaţi acum pe internet, că Decebal a fost cel mai mare Rege al dacilor, care la rândul lor au fost cei mai mari oameni de pe Pământ - 12 metri, conform scheletelor dezgropate de roxinişti cu fotoşopul. Unii mai sceptici şi-ar putea pune întrebarea cum au reuşit pigmeii romani să învingă asemenea uriaşi ce pe deasupra mai şi levitau datorită chakrelor hiperdezvoltate.

22 octombrie 2016

scris de Nestor

Cronici istorice şi istorii cronice

"Pentru un român care ştie citi, cel mai greu lucru e să nu scrie", zicea nenea Iancu într-un moment în care şi el, ca român adevărat, ne dădea în scris adevărul menţionat. Fenomenul se poate constata astăzi în comentariile româneşti pe Facebook, unde tot mioriticul se pricepe şi dă sentinţe la orişicare subiect, începând de la împerecheatul mănuşilor şi până la identificarea bosonului. Dar cel mai impresionant îşi dovedesc românaşii ştiinţa atunci când dezvăluie comploturile mondiale, trecute şi viitoare, ţinute în secret de masonerie atât de bine încât le cunosc toţi gigeii şi doreii cu acces la internet.

18 octombrie 2016

scris de Nestor

Deceneus, primul mare abstinent român

Începusem noi cândva un serial despre Nemuritorii României. Vicisitudini istorice ne-au oprit temporar demersul, dar revenim acum mai informaţi, mai luminaţi şi perfecţi pentru familia noastră. După ce l-am celebrat, cu evlavie zamolxiană, pe Burebista, urmăm calea logicii şi facem vorbire despre următorul Nemuritor din lista cu prieteni: Marele Preot Dac Deceneus. Iniţial, a activat ca sacerdot al lui însuşi Zamolxes pentru ca, după mandatul burebistic, să devină Rege al geţilor. Aşadar, o carieră prodigioasă ce merită din partea noastră toată atenţia, cu unele precizări pe care nici măcar sacerdotul contemporan Funar nu le cunoaşte.

17 octombrie 2016

scris de Nestor

Adrian Cioroianu: „Istoria îi face pe oameni mai greu de manipulat“

Împreună cu Editura Curtea Veche Publishing, istoricul Adrian Cioroianu a demarat un proiect de prezentare a regilor și reginelor României pentru copii, în opt volume. Au apărut deja trei dintre acestea, ultimul fiind “Mihai I al României, un rege cu onoare, loialitate, credință”. De ce a acceptat acest proiect acum, când monarhia pare nu mai reprezenta o opțiune pentru România, de ce trebuie să învățăm istorie și cum ne formează ea, discutăm acum cu istoricul Adrian Cioroianu.

15 octombrie 2016

scris de Maria Capelos

Dar parcă totul e mort, aici nu trăiesc oameni, ci nişte... suflete moarte

Teatrul de Comedie prezintă joi 20 octombrie, ora 19.00, la sala Radu Beligan premiera oficială a spectacolului Suflete moarte de N.V. Gogol, dramatizare de Mihail Bulgakov, regia Vlad Cristache, scenografia Andu Dumitrescu asistat de Cezarina Iulia Popescu.

13 octombrie 2016

scris de Publicitate

Când Fuego îi dă lecții de eleganță și elitism lui Nicușor Dan

Când ești hipster și crezi că bula ta reprezintă lumea, nu te băga în politică, că te votează doar maică-ta! Sfatul ăsta i l-aș da lui Nicușor Dan, acest aproape politician cu atâta anti-carismă, anti-strategie, anti-viziune, încât te face să te gândești la bancul ăla cu boierul și calul răpciugos.

12 octombrie 2016

scris de Corina Băcanu

Cultură