Despre abominabila pățanie a unui român în secuime care nu a putut să-și cumpere nici măcar o pâine

de Victor Eugen Lungu , 19 aprilie 2016
Despre abominabila pățanie a unui român în secuime care nu a putut să-și cumpere nici măcar o pâine

Pentru un român neaoș de-al nostru, experiența unei delegații în Secuime poate fi o amintire traumatizantă care-l va marca profund. Atât pe el, cât și pe toți cei care, oripilați, vor povesti și re-povesti cum au auzit ei de la un vecin al cărui nepot de frate al unei cunoștințe de-al unei surori de-al lui Sandu a lui Veta de la Coafor n-a putut să-și cumpere o pâine printre maghiarii din Hargita-Covasna (un ținut parcă păstrat sub șaua calului, numai bun de dus la Ungaria Mare). Putea fi chiar Gheorghe Funar (că Vadim Tudor a murit, săracul, că erudit om a fost și învățat, cu inima mare, tricoloră, iar de Ciontu nimeni nu mai știe nimic – o fi murit și el săracul). Puteai fi chiar tu, dragă cititorule.

Românul nostru, copt de foame în dimineața de după seara târzie în care a ajuns în Secuime și a dormit buștean în camera de hotel, că era târziu și era frânt de oboseală, se duce peste drum la o brutărie să-și ia o pâine, să o asorteze cu niște parizer și muștar (deliciul oricărui delegat). Intră în brutărie (că avea pâine și kurtoskolacs în vitrină) și vânzătoarea-i zice: “ioreghelt” (bună dimineața).

Adică nici n-a intrat omul în magazin și l-a și detectat că-i român și i-a zis că regretă (io regret, ha)?!?!

- “Apăi și io regret” – i-a răspuns, dârz, pe poziții, românul nostru.

- “Poroncioni!” (poftiți!)

Aha, adică-mi poruncești la mine-n țară? – s-a enervat mintal românul nostru și a privit-o dârz în ochi.

- “Teșec?” (vă rog?)

Da, fă, eșec, total – și-a zis românul nostru, că nu mă intimidezi! A mai privit-o încă o dată dârz în ochi, n-a zis nimic și i-a întors, sfidător, spatele. Și a dat să iasă.

- “Vizontlatașro!” – a mai primit el un cuțit intercultural în spate.

La care s-a întors și i-a zis-o de la obraz: “Dă, fă, vizon lat în șanț! Că ați venit cu caii vostri și ați lățit sub copite flora și fauna!”

Și-a ieșit, trântind ușa.

O doamnă care tocmai intra i-a aruncat, sfidător: “ionopot”! (bună ziua)

- “Da, dar nici io nu pot să vă dau Ardealul, fă, dacă o pită nu sunteți în stare să-mi dați la mine-n țară”!

Da, Transilvania este un loc în care cu toții (români, germani, maghiari, sași, șvabi, țigani, ruteni, sloveni și ce-om mai fi fiind) vorbim daca veche, strămoșească.

Loading...
ADS ProfitShare

Comentarii

  • Canadianul

    19 aprilie 2016 15:04

    In anul 1980 fiind in trecere prin Gheorgeni cu 2 Daci de Timis am fost prinsi de Radar iar verisoul meu vorbeacu militianul in maghiara fiind maghiar dar militianul ii raspundea in limba romina in final am platit 70 lei de masina,culmea e ca cu cca.15 minute inainte am intrat la un Magazin de pine sa cumar o franzela ,vinzatoarea mi-araspuns in maghiara ca nu stie romineste a ramas ca la dentist cind I-am raspuns in maghiara si mi-a datfranze.

    raspunde comentariului
    • eskimo = "mâncător de carne crudă" (în limba algonquin, când "ereai" tu în trecere și devenire canadiană pi 'colo, în visurili tale, la anul 1680 a.C.)

      22 aprilie 2016 16:05

      Povești trapperești regățenești ! ...trebuia să-ți dea mai bine un manual dă limba Rrom... Că oricum unguroaica nu avea ce face cu el, mai puțin de folosit foaie-cu-foaie la closet... În schimb, ție ți-ar fi fost tare util, dacă în timp de 36 de ani de-atunci-încoa' ai fi reușit să-l înveți...

      raspunde comentariului
+